Zeci de persoane așteptau încă de la primele ore prezentarea mâncărurilor tradiționale dar și parada portului românesc. Gospodinele localității Cârcea dar și cele din localitățile Leu și Bucovăț şi-au prezentat în cadrul festivalului, produsele tradiționale la standuri special amenajate. Printre delicatesele expuse s-a numărat: pomana porcului, saramura de pui sau peşte, varza cu costiță, cartofii țărăneşti, iahnia de fasole, roşiile scăzute, turtițele olteneşti, plăcinta cu brânză şi stafide, drobul de miel, sarmalele cu afumătură şi tochitura de vânat, purcei la proțap, rață pe varză, cozonac, gogoși și multe alte bunătăți tradițional-oltenești.
În cadrul festivalului au participat inclusiv producători și investitori locali. Alin Simion proprietarul Microferma Cârcea împreună cu echipa a fost punctul de atracție. Aceștia au participat cu proțap de porc din ferma proprie.
Standul primăriei Cârcea a prezentat mâncăruri tradiționale gătite chiar de angajatele instituției: cartofi copți, mere coapte, dovleac și multe altele au fost pe placul invitaților. Gazda, Primăria Cârcea este recunoscută pentru prăjiturile tradiționale de casă dar și pentru cozonacii aromați și pufoși făcuți de doamna Groza. Reprezentanții Festiv Catering au venit cu mâncăruri speciale din zona Bucovățului, iar cei din Asociația Artă și Tradiții din Oltenia au prezentat câteva feluri de prăjituri de casă specifice zonei, dar și piftii, ardei umpluți, iahnie de fasole, salată de vinete, mâncare de cartofi, etc.
Partea a doua a festivalului Toamnei cuprinde Parada Portului Popular și Dansuri Populare. Zeci de copii ai ansamblurilor din: Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți, Arad, Mureș, Cluj au prezentat cele mai frumoase costume populare ale zonelor din care provin. Aceasta este o manifestare cultural-artistică, o adevărată sărbătoare pentru localnici, dar nu numai, având ca participanți ansambluri foclorice naționale și internaționale.
Primarul comunei Cârcea, Valerică Pupăză, a afirmat că festivalul are ca scop păstrarea, promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti precum şi cultivarea interesului în rândul tinerilor pentru ceea ce înseamnă tradiţional şi autentic. “Le mulţumesc tuturor participanţilor, copiilor, profesorilor, precum și celor implicaţi în pregătirea produselor tradiţionale olteneşti, primarilor localităților prezente la festinul culinar și tuturor gospodarilor.”