Interviu Directorul Direcției Agricole, Ing. Adrian Popa
Reporter: Cum s-a încheiat anul 2018 pentru Direcția Agricolă?
Adrian Popa: Pentru agricultura județului a fost un an foarte bun, nu greșesc când spun foarte bun pentru că la mai toate culturile am avut producții care se constituie pentru ultima perioadă ca un record. Am avut și mici necazuri din cauza vermii, asta a fost la recoltatul păioaselor, când o parte din cereale, mă refer în special la grâu, calitativ a fost mai puțin bună pentru că ne-au prins ploile chiar în perioada recoltatului, dar în general a fost un an foarte bun.
R : Ce proiecte aveți pentru anul 2019?
A.P. : Proiectele sunt multe, sunt ambițioase așa cum este ambițios programul de guvernare, așa cum este ambițios programul pe care ministerul agriculturii îl implementează și până acum a făcut-o cu succes. Primul program care este foarte important pentru agricultura națională și a județului este programul de irigații lucrăm din greu și noi și ANIF-ul. La ora actuală avem în jur de 30 de OAI-uri constituite, ele sunt acele asociații care se ocupă de aducerea apei pe teren, avem aproximativ 25 de proiecte de finanțare care vor intra pe rol pentru aceste OAI-uri. Un alt program îndrăzneț și de succes este acest program de minimis care vizează tomatele, usturoiul, lâna și programul pentru încurajarea rasesi autohtone de porc Mangalița, vor exista programe care vizează producția de lapte și Zootehnia, dar în a doua parte a anului. Acestea sunt câteva din ce va fi pe masa direcției, a celor care conduc agricultura în 2019.
R: La finalul anului 2017, începutul anului 2018, ați vorbit despre un proiect pilot pentru construirea unor centre de colectare a legumelor și fructelor și despre un depozit pentru acestea, în ce stadiu este acest proiect?
A.P. : Este în atenția noastră, suntem, spun eu, în grafic în ceea ce privește aceste proiecte pentru că înainte de a avea așa ceva noi trebuie să avem aceste asociații, aceste grupuri de producători, aceste cooperative.Ceea ce am realizat la nivelul județului Dolj ne face cinste, avem deja peste 25 de cooperative, cred că suntem pe un loc fruntaș în țară, când vom încheia acest capitol ne vom ocupa de aceste spații de depozitare, nu este un lucru ușor, nu îl poți face la voia întâmplării, este și o polotică a Consiliului Județean care dorește să se implice. Sunt multe verigi care trebuie bine puse la punct pentru ca lanțul ăsta sa fie perfect de la producător până la consumator.
R: Știți care este numărul aproximativ al fermierilor din Dolj?
A.P. : Noi știm care este numărul exact, este vorba de 32 de mii de fermieri. Ei în fiecare zi mai apar sau mai dispar, există fluctuații.
R: Care parte a Doljului este cea mai bine dezvoltată în producția fructelor și legumelor?
A.P. : O dată cu apariția acestor programe, o dată cu apariția fondurilor de finanțare externe, nu prea mai avem zone. Fructe și legume sunt peste tot în Dolj în acest moment, nu mai avem zone cu predilecție așa cum aveam înainte. Agricultura în spații protejate există și la Dăbuleni și la Melinești, la fel există și în zonele de nord, începe ușor să se egalizeze pentru că începe să devină o agricultură de precizie, o agricultură controlată în care oamenii investesc și minte și bani.
R: Este vorba de aceeași precizie și egalizare când vine vorba de creșterea animalelor?
A.P. : Este la fel, dar pe ovine și caprine zona de sud este mai dezvoltată, iar în zona de nord sunt și animalele mari și bovinele și caprinele, dar avem peste tot ferme care se dezvoltă.
R: Dacă tot am vorbit despre dezvoltare, cum ajutați micii fermieri să se dezvolte?
A.P. : Politica Direcției Agricole este următoarea,noi colaborăm și încercăm să dăm ajutorul tuturor care lucrează în agricultură, dar înpărțim lucrul în două capitole. Vorbim despre marii fermieri care au logistica necesară, au specialiști angajați, au partea financiară bine pusă la punct, cu ajutorul accesării fondurilor externe și al producțiilor foarte bune i-au făcut să se dezvolte să se capitalizeze, acești oameni au nevoie de un ajutor si de o consiliere la nivel macroeconomic. Ținta noastră sunt micii fermieri care sunt foarte mulți, oamenii care aduc pe masa noastră, în piețe, în supermarketuri legume, fructe și produsele tradiționale, ei trebuie ajutați pentru ca nu au logistica necesară, nu au cunoștințele necesare șă se dezvolte, să se promoveze, să încerce să se capitalizeze, să acceseze fonduri externe, în ajutorul lor trebuie să venim noi.
R: Care este relația pe care o aveți cu fermierii?
A.P. : Noi suntem în permanență în mijlocul lor, duminică am fost la Poiana Mare, azi voi pleca la Teasc și Bratovoiești, maine vom fi la Moțăței și Unirea, suntem aproape zilnic în mijlocul lor și stăm de vorbă. Avem o relație foarte bună, dar având în vedere că suntem unul dintre județele fruntașe în ceea ce privește numărul de accesări pe programul „Tomata” , pe parte de dezvoltare a rasei de porci Mangalița și Bazna, suntem pe primul loc în țară în ceea ce privește numărul de proiecte făcute de către specialiștii Direcției și care se adresează acestor mici fermieri.
R: Cât de mult a afectat răspândirea virusului pestei porcine fermierii doljeni?
A.P. : Șocul a fost mare, până acum nu ne-a afectat, a fost un puseu într-un sat, dar s-a putut controla și s-a rezolvat. Panica este mare, dar deocamdată din punct de vedere al afacerii și din punct de vedere economic nu sunt probleme în Dolj.
R: Care sunt oportunitățile de afacere pentru tinerii care își deschid o fermă?
A.P. : Sunt foarte multe proiecte și posibilități de a accesa fonduri externe, avem comune în care nu cred că mai există fermieri care nu au accesat o formă de ajutor. Ele sunt multiple, începând cu „Instalarea tinerilor fermieri” unde se acorda 40 de mii de euro, programul „Tomata” , sunt foarte multe, fiind tânăr ideal este să fii sănătos și să vrei să faci, iar in rest posibilități există. Pe mine mă încântă că sunt foarte mulți care au lucrat în afară, iar acum se întorc și investesc aici și toți sunt tineri.
Reporter: Ce ne puteți spune despre programul Tomata?
A.P. : Dacă anul trecut am avut circa 2 mii de beneficiari care au luat banii pe acest program, acum facem o verificare si cred ca anul acesta vom trece de 2300 sau chiar 2500. Suntem în primele 5 județe din România ca număr de fermieri care accesează acest program. Noi dorim ca totul să devină centralizat, testat și controlat calitativ în magazine, în piețe, în supermarketuri, mai este de lucru, dar se va rezolva și acestă problemă.
R: Având în vedere că Sudul este o zonă recunoscută la nivel național sau chiar internațonal ca fiind cu un potențial agricol destul de ridicat, cât de mult atragem investitorii străini?
A.P. : Investitorii străini sunt interesați, ei dresc să vină aici, dar dacă luam sectorul micilor proprietari, în viitorul foarte apropiat cred că străinii nu o să mai aibă loc. Avem un exemplu aici la Șimnicul de Sus, unde dacă veți merge, veți vedea poate cele mai performante solarii care există în Europa, cu aparatură de ultimă generație care sunt făcute de specialiști români care au lucrat acolo și acum produc aici. Acesta fermă a alimentat Craiova cu roșii cherry pană în prezent. Tinerii noștrii, în special cei care au fost afară și care au bani, au folosit banii să se dezvolte aici și partea cu străinii a inceput să se ducă.
R: Este mai scump hectarul în sud față de alte zone?
A.P. : Depinde și de zone, de suprafață, de amplasament, în general da.
R: Ce se întâmplă cu celebrul brand oltenesc lubenița?
A.P. : Am fost ieri la minister și am discutat, celebrul brand oltenesc lubenița este atât de diluat în toată România încat este foarte greu să îl reașezăm la locul lui pentru ca oriunde în țară mâncăm pepeni de Dăbuleni, dar încet, încet cele două cooperative de la Dăbuleni își vor da seama ce au pierdut și acestă deficiență va fi corectată.