Astazi l-am cunoscut pe Dan Dicu ,omul care dupa ani de şcoală, diplome şi experienţe de tot felul, a dat oraşul pe „colţul de rai“ din localitatea Bobicesti, judetul Olt.
Omul sobru si hotarat care încearcă să-i convingă pe cei care-i trec pragul că merită să se întoarcă, măcar pentru câteva ore, la copilărie, să cutreiere călare dealurile si padurile Bobiceştiului sa-si aduca copiii sa invete sa iubeasca si sa calareasca cei 15 cai frumosi. Dan Dicu nu glumeste cand vine vorba de acest centru.
Ne spune clar: ”Asta nu-i o afacere,este o placere,o mare pasiune.Este iubirea fata de natura si animale. Daca as fi gandit-o ca pe-o afacere,probabil o inchideam de mult. Aici insa este multa pasiune. Imi place sa lucrez cu copiii, sa-i vad ca-si inving teama, ca sunt fericiti. Cel mai mic calaret are 7/8 luni. Parintii vin frecvent sa calareasca prin padure si l-au pus si pe micut pe cal. Atunci când vad progrese la copii „speciali” (așa cum îmi place mie sa-i numesc) sunt cel mai fericit, simt cum toate eforturile mele au un sens. Copiii speciali asa le spun eu. Au autism sau sindrom Down dar ei pentru mine reprezinta putere,puterea de a lupta cu greutatile vietii. Am trecut si eu prin incercari, dar acest “colt de rai” m-a ajutat sa depasesc greutatile.
Prima data când l-au văzut cutreierând călare pe dealurile din împrejurimi, sătenii din comuna olteană Bobiceşti l-au privit a mirare. Când şi-a mai adus şi prietenii, care şi-au transportat caii cu rulotele de peste tot din ţară, doar pentru plăcerea de a colinda pe dealuri şi văi ca haiducii odinioară, în ceea ce organizatorul a numit „o zi de haiduceală“, s-au dumirit că nu e o nebunie de moment şi că omul are de gând să transforme locul în „colţul de Rai“ promis de cel care a scos o bucată de teren la vânzare.
Cam aşa a început aventura lui Dan Dicu antreprenorul care a lasat , traiul confortabil de la oraş pe munca aproape de dimineaţa până seara la ferma de cai de la Bobiceşti, o localitate din judeţul Olt, aflată la aproximativ 6 kilometri de Balş şi 30 de kilometri de Craiova. Asa a aparut începe Epona Horse Land, un loc unde poţi să te apropii de cai, de natură, de bucătăria tradiţională, de arhitectura rurală, de obiceiurile care greu îşi mai fac loc chiar şi în casele sătenilor.
Plimbările în aer liber sunt preferate copiilor care care ajung la Epona Horse Land. Dan este inginer constructor de meserie, iar cu firma de construcţii îşi finanţează „pasiunea “.
Până aici antreprenorul a mai experimentat, însă, şi gastronomia, la doar 22 de ani conducând, în Italia, o echipă de peste 10 bucătari. A făcut şi contabilitate, a făcut şi management, până când şi-a dat seama că niciuna din aceste încercări nu-l face fericit. În cele din urmă a ales ca pe unul din terenurile cumpărate să construiască o casă. A cumpărat la început un cal, pe care, pentru că nu avea încă unde să-l crească, l-a lăsat în pensiune la Herghelia Slatina. După doi ani l-a adus la Bobiceşti, iar ulterior i-a adus un partener. Încet-încet numărul cailor a ajuns la 10. Toţi sunt cai de rasă, o parte salvaţi în ultimul moment de la un sfârşit sigur. „Vechimea pe care o au la mine se poate constata după cum arată.
„Dintotdeauna mi-am dorit o casă la ţară, dar nu ştiam unde“.De fapt nu numai o casă la ţară,ci de fapt, un conac. „Nu ştiam unde. Noi am tot cumpărat terenuri în jurul Slatinei, câte 500, câte 1.000 de metri pătraţi, dar nu ne puteam hotărî unde să fac o casă. Până când am văzut un anunţ :«Vând teren Colţ de Rai» -, îl vindea un preot. Şi am venit să-l vad era şi o fotografie, multă verdeaţă în jur… Nici nu ştiam unde e Bobiceştiul“, povesteşte Dan Dicu. Terenul se află la aproximativ 500 de metri de locul unde, în cele din urmă, şi-a înălţat casa. Înainte de a se hotărî să construiască, cineva din sat le-a mai făcut o ofertă, prezentându-le şi locul unde, în cele din urmă, au construit, pe un spaţiu al fostului CAP.
„Erau aici numai bălării, nişte foste construcţii, din care se furaseră cărămizi, în sfârşit, n-am fost prea încântat, dar probabil pentru că au insistat mult, l-am luat“, continuă povestea. După luni bune de muncă locul a început să prindă contur. „M-am hotărât să fac aici o sală de mese, un loc unde să ne putem întâlni cu prietenii, până ne facem casa pe locul pe care îl cumpărasem mai sus. Am făcut, am mai făcut un dormitor, apoi încă unul şi o baie, şi tot aşa, a crescut treptat“, povesteşte Dan Dicu.
A continuat să-şi strângă prietenii la masa cu bucate tradiţionale, să-i plimbe prin păduri după ce îi îmbracă în costume naţionale, să-i bucure de Sărbători cu vechi colinde, atât de vechi încât şi sătenii au fost uimiţi să le redescopere.
„Vreau să demonstrez că se poate să lăsăm copiilor noştri zestrea pe care noi am primit-o de la bunici.Tot ce am făcut până acum, am făcut din plăcerea de a vedea că sunt pe lume şi alţii ca mine, care apreciază aceleaşi lucruri. Pentru a merge însă mai departe trebuie să-mi dau seama de potenţial. Cei 15 cai i-am cumpărat pentru plăcerea de a avea cai, dar acum încerc să văd şi dacă oamenii sunt dispuşi, spre exemplu, să plătească ore de călărie. Dar va dati seama ca nu -mi scot cheltuielile.Ora de calarie este 60 de lei.Un cal este foarte scump,apoi mancarea,ingrijirea lui,masinile de transport, echipamentele de echitatie,sunt costuri foarte mari.Lucrurile vor creşte încet-încet, nu renunţ, pentru că şi din sat au venit semnale de încurajare, sunt oameni care vor să vadă renăscând obiceiurile locului, sunt legende care nu s-au mai spus de multă vreme, vreau să reînviem şezătorile, pentru că bătrânii satului au încă atâtea de spus, să continuăm petrecerile cu lăutari, vreau să demonstrez că se poate să lăsăm copiilor noştri zestrea pe care noi am primit-o de la bunici,dar sa depasim situatia asta cu pandemia” vorbeşte gazda despre proiectele de viitor.
La Centrul Hipic Epona Horse Land vin clienti din aproape toata tara.”Este adevarat ca majoritatea sunt din Craiova, Slatina, Caracal sau Bals, dar m-am bucurat sa aud ca au venit in centrul nostru chiar si din vestul tarii”,ne-a declarat Dan Dicu.