In comuna Bratovoesti se produce un sfert din productia de tutun din Romania. Aceasta este considerata comuna cu cea mai mare cultura de tutun din tara

1932

Astazi am ajuns in satul Prunet,comuna Bratovoesti, judetul Dolj. In curtea familiei Vasile se „insira” tutunul pe sfoara pentru a putea fi pus la uscat. Localnicii ne-au declarat ca dupa ce-l usuca il dau celor cu care au incheiat contracte.

Tutunul românesc, deşi foarte apreciat, nu este o afacere profitabilă pentru cultivatori. Peste un sfert din producţia de tutun a României vine dintr-o comună din Dolj şi asta datorită subvenţiei acordate de stat. Fără cest ajutor financiar producătorii autohtoni ar renunţa la culturi.

În comuna Bratovoești peste 230 de hectare de teren sunt folosite pentru cultura de tutun.
Tradiţia este păstrată până în prezent pe pământurile Bratovoeştilor.

„Suntem, cred, în acest moment, comuna cu cea mai mare suprafaţă de cultură de tutun din România. Din ce știu eu, la nivelul României se cultivă în jur de o mie de hectare de tutun, iar la Bratovoeşti se cultivă două sute treizeci de hectare. Înainte de anii `90 am fost recunoscuţi pentru această cultură de tutun. Aproape 25% din suprafaţa comunei era cultivată cu tutun. Era o uscatorie în care cetăţenii aveau posibilitatea să îşi usuce tutunul. Aveau spaţii de depozitare și, chiar dacă îşi uscau tutunul acasă, aveau unde să îl aducă. Acum, nemaifiind aceste utilităţi, cetăţenii şi-au mai restructurat suprafeţele“, a declarat Ion Oancea, primarul comunei Bratovoeşti.

Deşi subvenţia ajunge la 2.000 de euro pe hectar, cea mai mare problemă a culturilor de tutun din ţara noastră rămâne lipsa firmelor de procesare. „La Bratovoeşti, agricultura se bazează mai mult pe tutun, unde subvenţiile la această cultură sunt foarte benefice pentru cetăţeni. Subvenţia ajunge undeva la 2.000 de euro pe hectarul de tutun, dar este o problemă la această cultură, deoarece suntem condiţionaţi să facem contracte prin intermediarii care vin să cumpere tutunul chiar cu un leu de la cetăţeni, apoi îl vând mai departe la străini cu cinci sau şapte euro kilogramul, iar cetăţenii nu îşi pot recupera nici măcar cheltuielile, deoarece cultura de tutun este o cultură care se face aproape în totalitate manual“, a explicat primarul comunei Bratovoeşti.
Cultivarea tutunului românesc se află în declin după ce au dispărut fabricile de procesare.