Pe Valea Oltețului, în satele ce se așează de-o parte și de alta a pârâului, încă se mai păstrează un obicei din străbuni, când ouăle se încondeiau cu vopseluri naturale, din coajă de anin, de mere pădurețe și petale de mac.
Tradiția veche a fost moștenită de la meșterul Tudor Diaconeasa din comuna Călui, județul Olt, cel care a dus-o mai departe din străbuni și a transmis-o învățătorului satului, care la rândul său, o arată copiilor. Ouăle albe, după ce sunt golite cu atenție, capătă culori vii, din pigmenți naturali. Tot procesul este migălos, de la înțeparea oului pentru a scoate lichidul și până la decorarea cu cele 10 motive tradiționale.
Meșterul Petre Ciobanu are 71 de ani și în fiecare an se mândrește că poate să incondeieze ouă și să ducă tradiția mai departe. Începe procesul prin a împărți oul alb, în funcție de model, cu ceară de albine amestecată cu funingine de coș. Negrul este intens și păstrează modelele pe care meșterul încondeiator vrea să le scoată în evidență. După ce formele au fost trasate cu atenție și precizie, oul se introduce în primul strat de vopsea, culoarea galbenă, obținută din coajă de mere pădurețe. Toate modelele ce se vor păstrate se acoperă în întregime cu ceara neagră. Urmează culoarea roșie, care este cel mai greu de obținut. Din două kilograme de petale de mac se vopsesc abia câteva zeci de ouă. La final, negrul, reprezentativ pentru zona Călui, județul Olt, este căpătat din coaja de anin.
Procesul este unul unic, așa cum meșterii au învățat și ei din bătrâni. Fiecare ou încondeiat devine un produs unicat, cu forme și motive tradiționale. Sunt 10 astfel de desene, de care nu se face rabat. “Avem cocoşul în primul rând, care reprezenta ceasul ţăranului în vremurile de demult, vulturul, stema ţării noastre, heruvimul, care este îngerul păzitor din biserică, mărgăritarul, floarea de primăvară, peştele, hrana ţăranului, avem pânza de păianjen, plasa pe care păianjenul o ţesea în faţa Domnului când era mic pentru a-l apăra, avem fierul plugului, adică unealta folosită de ţăran , calea rătăcită, drumul ţăranului după ce a terminat toate muncile agricole, frunza de jugastru, frunza copacului din care era făcut jugul pentru boi, un lemn rezistent şi uşor și pana de păun, care făcea înainte diferenţa între sărac şi bogat”, descrie meșterul Petre Ciobanu simbolurile motivelor de pe ouăle încondeiate de Călui şi Oboga.
La final, ouăle sunt uscate și lăsate ca vopseaua să se odihnească. Un procedeu unic, ce se păstrează de sute de ani !