Culele istorice din Dolj vor fi redate în curând publicului

2800

Construcțiile impresionante sunt reabilitate pe fonduri europene și vor fi redate circuitului turistic. Investiția în ambele clădiri, declarate monumente istorice de interes național, se ridică la aproximativ un milion de euro.


„După ce lucrările se vor încheia, culele vor fi date în grija Muzeului Olteniei, instituție care, prin activitatea sa în cele trei secții subordonate, le poate integra cu adevărat în peisajul turistic, scoțând în evidență ceea ce acestea au mai valoros. Totodată, pentru a putea crea o legătură fizică între cele două cule, accesul la acest viitor circuit turistic se va putea face pe drumurile DJ606C și DC120, aflate in curs de reabilitare de către Consiliul Județean Dolj, cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării” a declarat Cosmin Vasile presedintele Consiliului Judetean Dolj.


Reabilitarea și consolidarea culelor Izvoranu-Geblescu și Cernătești fac parte dintr-un amplu demers pe care Consiliul Județean Dolj l-a început, cu ani în urmă, în interesul istoriei și culturii locale. Cele două proiecte se alătură reabilitării celor trei sedii ale secțiilor Muzeului Olteniei, amplului proiect al Muzeului de Artă, investițiilor făcute la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, dar și altor două proiecte aflate încă în lucru, cel al Centrului Turistic „Constantin Brâncuși” și a reabilitării Casei Dianu din Craiova, unde va fi înființat un muzeu în premieră în România, Muzeul Cărții și Exilului Românesc.
Culele sunt construcții semifortificate, de apărare, ce au fost martore ale secolelor XVIII și XIX, și care sunt prezente, preponderent, în zonele deluroase ale Olteniei. Doljul are trei astfel de construcții, iar două dintre ele, Cula Cernăteștilor (Cernătești) și Cula Izvoranu-Geblescu (Brabova), au, în această perioadă, parte de o reabilitare ca la carte, grație eforturilor Consiliului Județean Dolj. Cea de-a treia culă, Poenaru, din comuna Almăj, este parte din instituția școlară din comună.


Cula Izvoranu-Geblescu a fost construită de boierul cu același nume, la finele secolului XVIII, pe moșia proprie a localității numite astăzi Brabova. Trebuie spus că, în esență, culele au fost clădiri menite protecției moșiilor și pământurilor, pentru ca boierii să poată observa ceea ce se întâmplă pe pământurile lor. Cu toate astea, ele au fost folosite, în vremurile tulburi, pe post de clădiri de apărare, împotriva haiducilor și cetelor de atacatori care însemnau primejdie pentru populațiile din zonă.


În cazul Culei Cernăteștilor, aceasta a fost construită tot de boierii cu același nume, în comuna Cernătești, istoria consemnând că, încă din secolul XIV, după voința domnitorului Mircea cel Bătrân, aici a fost ridicată o construcție militară de către Dimitrie Cernat. Alte izvoare istorice datează cula din secolul al XVIII-lea. Inițial, construcția semifortificată din Cernătești a avut două nivele, iar mai apoi a fost completată cu un al doilea etaj, cu o cursivă din lemn.


Dirigintele de șantier ,inginerul Stancu ne-a declarat că lucrarile s-au desfasurat bine ,colaborarea cu arhitectul Sever Mitrache ,expert in monumente istorice a fost una foarte buna .”Nu putem spune ca a fost usor dar nici greu.S-a lucrat mult cu lemn si in unele cazuri nu a fost usor.Dar ne-am descurcat si acum putem spune ca am redat stralucirea si frumusetea culelor de odinioara „.