Vinetele șatirate, un gram de semințe mai scump decât aurul

1526

Cunoaștem astăzi povestea un fermier din Olt ce nu contenește să își suprindă clienții cu soiurile sale speciale de legume. Pe lângă roșiile ciocolată de care v-am vorbit deja, fermierul Ion Păunel din localitatea Pleșoiu a dat lovitura cultivând un soi de vinete ale cărui seminţe valorează mai mult decat aurul. Este vorba despre vinetele şatirate, uşor de recunoscut după miezul lor extrem de alb, textura fină şi culoarea mov deschis cu dungi. Bărbatul a început experimentul în solarul său din comuna Pleșoiu și prima plantație deja este în rod.

Vinetele șatirate sunt atracția piețelor din țara, iar culoarea și proprietătile lor sunt superioare celor obișnuite. “Dintr-un plic de semințe vom scoate aproximativ trei tone de vinete. Suntem în toiul culesului, iar marea lor majoritate le vindem în pieţele din Sibiu. Chiar dacă sunt cu 40% mai scumpe decât vinetele româneşti, cumpărătorii sunt curioși și nu ezită să încerce marfa”, ne-a spus Ion Păunel din Olt.

Ion Păunel face legumicultură de când se ştie. Anul acesta a experimentat un soi hibrid din Olanda: vinetele șatirate. Un gram de semințe costă mai mult decât un gram de aur, dar gustul deosebit l-a convins să încerce. “Vinetele șatirate au un gust deosebit, comparativ cu ciuperca sau putem să îi spune carne vegetală. Am luat decizia să încercăm și alte legume speciale, pentru a trece de la agricultura tradiţională către un alt tip de legumicultură  și pentru a încasa venituri mai bune”, a mai spus fermierul din Pleșoiu.

Vinetele şatirate de aici din Olt ajung în pieţele din Sibiu, soția lui Ion Păunel este cea care lucrează cot la cot cu acesta și pleacă în țară cu marfa proaspătă. Pentru că preţul este ridicat, cu 40% mai mult faţă de vinetele tradiţionale, fermierul a găsit piaţă de desfacere în centrul ţării. Asta pentru că un kilogram de vinete șatirate se vinde cu 5-6 lei, în timp ce soiurile româneşti nu depăşesc 3-4 lei pe kilogram. Cei care își doresc să le încerce, sunt așteptați direct în solar. Fermierul îi lasă pe cumpărătorii care-i ajung pe plantaţie să-şi aleagă singuri marfa, direct din solar.