Afacere de succes cu porumb zaharat în Poiana Mare

1495

Cunoaștem acum povestea unor tineri ce au decis să investească în agricultură și să planteze porumb zaharat, o cultură mai pretențioasă față de cea furajeră, dar care poate aduce mari satisfacții. Am stat de vorbă cu Andrei Segărceanu, cel care a început afacerea în agricultură în 2011, cu doi prieteni care aveau deja experiență în domeniu. Cum a luat nașterea ideea cu porumbul zaharat, ne spune Andrei, administratorul fermei:  ”Am început afacerea în agricultura în anul 2011 împreună cu doi prieteni. Ei aveau experiența în cultivarea plantelor, eu dispuneam de ceva capital. În 2012 am înființat societatea care administrează ferma și am pornit la treabă din primăvară devreme. Porumbul zaharat a început să fie cultivat din anul următor, adică din primăvara lui 2013”, a menționat Andrei Segărceanu.

Plantația de aproximativ 15 hectare este în Poiana Mare din Dolj, de aici și ideea tinerilor de a își denumi afacerea Ferma din Poiana. ”Toate terenurile pe care le lucrăm sunt pe raza comunei Poiana Mare, în Dolj. Avem câteva parcele mai mari de teren, unde rotim porumbul zaharat, usturoiul și culturile de care trebuie să avem mai multă grijă. Porumbul zaharat este o cultură mai pretențioasă față de cele de grâu, porumb sau floarea soarelui, trebuie să i se dea mai multă atenție, necesită mai multă forță de muncă și mai multe ore per hectar. Dacă la cultura mare (cereale, oleaginoase) poți face toate lucrările necesare fără să te dai jos din tractor, de la aer condiționat, la cultura de porumb zaharat acest lucru nu se poate face. Deci este mai greu de cultivat decat un porumb furajer sau decat cultura mare. Și mai scump”, a adăugat Andrei Segărceanu.

Asta nu l-a oprit din a cultiva porumb zaharat, cu mare succes pe litoral. Suprafața pe care o cultivă tinerii în ultimii ani este în jurul a 15 hectare, cu mici fluctuații de la an la an. ”Anul acesta recolta a fost în media ultimilor ani, nici excepțională, dar nici slabă. A fost un an cu o primavară mai răcoroasă și o parte dintre porumbi au rămas mai mici. Dacă ne referim la piața de desfacere, a rămas aceeasi, litoral și revânzători în piețe de gross. Preferăm să livrăm la poarta fermei la un preț corect, astfel ca și cei care fac distribuția sau revânzarea să își poată adauga marja lor de profit”, a continuat administratorul fermei.

Cât de greu le-a fost tinerilor să aducă pe piața cultura de porumb dulce? Cultivarea acestuia este una mai complicată,  dacă o compăram cu tehnologia de cultură pentru cereale și oleaginoase,  însă este mai ușoară față de alte legume , cum ar fi rosii, ardei sau vinete. ”După ce îl cultivi câțiva ani, problemele care mai pot să apară sunt minore. Din păcate aspectul și gustul superioare ale acestui porumb nu primează în fața prețului. Odată ce iese pe piață porumbul furajer, la prețuri foarte mici, nici porumbul zaharat nu mai are chiar așa mare căutare. Sunt mai puțini cei care își doresc calitate, majoritatea căutând prețul minim. Porumbul zaharat este considerat legumă. Este o specie de porumb care are conținut de zaharuri mult mai mare decât porumbul furajer. Are o perioadă de vegetație mai scurtă, deoarece se recoltează în faza de  „lapte” și se poate consuma atât fiert sau copt, cât și crud. Pentru extra-sezon se poate congela. Avantajele pe care această cultura le oferă sunt diversificarea afacerii și a planului de culturi, încasări ceva mai mari la hectar față de cultura mare. Aceste avantaje vin însă împreună cu unele dezavantaje și anume: ușor perisabil, cu perioadă scurtă de recoltare și vânzare, mai multă forță de muncă necesară, costuri mai mari pe hectar”, a spus Andrei Segărceanu, administratorul fermei din Poiana Mare.

Andrei Segărceanu s-a apucat de agricultură din dorința de a investi economiile pe care le avea, căutând un câștig mai mare decât dobânzile bancare. În primă fază a cumpărat terenuri pentru a le da în arendă, însă mai apoi a început să achiziționeze și utilaje agricole, s-a asociat cu încă doi prieteni, Ionut Vanțu și Mădălin Vintilă și au început să lucreze terenurile lor și în plus, să mai și preia în arendă. Între timp a început să îi placă foarte mult și acum partea financiară nu mai reprezintă principalul motiv, satisfacția mai mare fiind atunci când vede că reușesc să ducă în condiții foarte bune la recoltare o cultură. „Este o multumire să vezi frumusețea plantelor cultivate, să le vezi cum cresc și se dezvoltă armonios de la o săptămână la alta și să ai grijă de ele până la recoltare. Porumbul zaharat  se deosebește de cel furajer în primul rând după gust, fiind mult mai dulce și aromat, apoi dacă ai experiență și ai lucrat mult cu ambele specii le poți deosebi dupa aspectul plantei și al știuletelui de porumb, al bobului. Costurile sunt clar mai mari decât la cultura mare, însă depind mult de tehnologia de cultură. Cunosc cazuri de agricultori care raportează costuri de la 3500 la 7000 de lei per hectar, însă după cum vedeți, variază mult. La fel și încasările, depind foarte mult de cantitatea de știuleți recoltabilă. Nu tot ce semeni se va putea vinde, bucățile mici nu au piață de desfacere pentru fresh market, iar procesarea lui in țară nu există… Per total, este o cultura profitabilă cu o marjă câteodată mai mare, câteodată mai mică, însă mai mereu peste marja de câștig la cultura mare”, a încheiat Andrei Segărceanu.

FermaDinPoiana a fost înființată în anul 2012, iar în prezent lucrează aproximativ 200 hectare de teren. Porumbul zaharat este una dintre culturile pe care le au în ferma, pe lângă acesta mai cultivă usturoi, salate, plante aromatice, plante aromatice în ghiveci, grâu, orz, floarea soarelui, porumb furajer. În fiecare an livrează pormbul zaharat de la începutul lunii iulie, majoritatea fiind disponibil pentru încarcare la poarta fermei, însă dispun și de posibilitate de transport pentru cantități mai mari.