Boboteaza, cunoscută și sub numele de Epifanie (arătarea Domnului), reprezintă una dintre cele mai mari praznice creştine. Este sărbătoarea Botezului Domnului în Iordan, de la Sfântul Ioan Botezătorul. Este o mare sărbătoare a poporului român, pentru că în această zi s-au arătat toate Persoanele Sfintei Treimi şi tot acum se sfinţeşte Aghiazma Mare. Conform tradiției, preotul umblă cu Ajunul sau cu Boboteaza, colindă fiecare casă, cântând troparul sărbătorii, stropind cu aghiazmă oamenii şi locul.
Ajunul Bobotezei este o zi de post aspru. Oamenii îl întâmpină pe preot cu lumânare aprinsă la poartă; uneori, îl şi conduc cu câteva case mai încolo, la ieşire. În județul Dolj, se practică un vechi obicei care se păstrează și astăzi: Păzitul fântânilor, obicei care are rolul de a ține departe duhurile rele. Totodată, în sudul țării este practicat Încuratul cailor. Caii sunt împodobiţi cu ciucuri (canafi) şi apoi sunt „botezaţi” de preot cu aghiazmă, împreună cu stăpânii lor.
În unele locuri intră şi în apa râurilor, care a fost sfinţită de preot. La biserici, se fac cruci din gheaţă, se trag focuri de armă pentru alungarea spiritelor rele. Fetele iau o floare dintre cele ce împodobesc crucea la Bobotează şi cred că, dacă o vor pune sub pemă, îşi vor visa ursitul. Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul încheie ciclul sărbătorilor de iarnă. Cei care poartă numele de Io(a)n sunt iordăniţi (udaţi sau aruncaţi în sus). până când dau un dar.
Bibliografie selectivă: Iuliana Băcescu, Obiceiuri tradiționale din România, București, Editura Centrului Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, 2006. Material realizat de Liviu Olteanu, specialist în etnografie și folclor.
