Moșii de Cîrnelegi
În calendarul popular românesc, ziua de 14 februarie este asociată cu sărbătoarea creștină a Moșilor. Este o sărbătoare care marchează pomenirea strămoșilor prin diverse acte ritualice. Simbolistica Moșilor de Iarnă face trimitere la spiritele bătrânilor sau a strămoșilor. Se spune că aceștia pot aduce ploaie sau zăpadă pentru a asigura o recoltă bună în Noul An. ,,La Moșii de Iarnă se sacrifică Moșilor, adecă se dă de pomană de sufletul morților, după cum am spus și mai sus, diferite bucate și băuturi, și anume în acele părți unde este datină de a serba Moșii aceștia sâmbăta înainte de săptămâna albă: tot felul de frupt, și mai ales răcituri, aituri reci, piftii, iar în acele părți, unde este datină de a se serba sâmbăta înainte de Lăsatul secului, numai frupt alb.”
Moșii de Cârnelegi sunt personaje din folclorul românesc, cunoscuți pentru călătoriile lor prin sate și târguri. Ei sunt descriși ca niște bătrâni înțelepți și misterioși, care vin dintr-o lume necunoscută și au puteri supranaturale. Se spune că Moșii de Cârnelegi sunt adesea însoțiți de animale fantastice, precum zmei sau balauri, și pot aduce noroc sau ghinion celor pe care îi vizitează. În alte culturi, Moșii de Iarnă sunt reprezentați ca fiind bărbați bătrâni și înțelepți care călătoresc pe cer. La români, această zi este adesea numită Moșii de piftii. În zona Oltenia, se păstrează obiceiul de a se da de pomană vase din lut, colăcei și bucate de dulce. Se crede că în această noapte sufletelor celor adormiți petrec cu cei vii; astfel, este important ca pomenirile să fie făcute cu evlavie pentru a le asigura liniștea în lumea cealaltă.
Material documentar realizat de: dr. Liviu Olteanu, muzeograf Secția de Etnografie- Muzeul Olteniei/Bibliografie: Simion, Florea, Marian, Sărbătorile la români, Vol. I, București, Editura Fundației Culturale Române, 1994.
Foto: Cercetare si documentare teren, informator Nica Iulian, 77 ani, sat Gogoșița, Județul Dolj, data interviului: 06.08.2024.
