- În calitate de început (după unele presupoziții, acum am avea de-a face cu Anul Nou dacic, în felul acesta explicându-se această concentrare de sacralitate), este firesc să întâlnim credințele care ne spun că această zi poate fi considerată începutul iernii (Sfântul Andrei e „cap de iarnă”, chiar dacă de la Sfântul Dumitru sau Ovedanie întâlnim frecvent aceleași constatări).Pe lângă practicile magice apotropaice ce vizează paza contra lupilor (ce continuă prescripțiile din ajun), un număr mare de credințe susține interdicțiile de lucru în această zi, pedeapsa cea mai frecventă fiind boala rituală, care izbucnește la dată fixă (Ignat) sau care durează un an de zile.
Copiii obișnuiesc să taie vergelele din pomi roditori, precum sunt merii, perii, cireșii, prunii, ș.a., le pun într-un borcan de apă, aproape de căldură, ca să înmugurească și să înflorească până la Sfântul Vasile, când, cu ele, ca sorcove, își vor sorcovi părinții și neamurile.
Cine lucrează în această zi, se spune că îi omoară dracul copiii.
Tot în această zi, vrăjitoarele fac pe ursită, dau cu boii și iau mana de la vaci. Unele fermecătoare se dezbracă cu pielea, ducându-se la fântână prin puterea nopții, când aruncă înăuntru tot felul de buruieni vrăjite, pentru a-i cădea în cursă persoana către care ea le îndreptează.
Considerat patron al lupilor, Sfântul Andrei este reprezentat în unele icoane cu cap de lup. Noaptea dinaintea sărbătorii sale este cunoscută sub numele de „noaptea strigoilor”, de care oamenii se apărau ungând ușile și ferestrele cu usturoi.Se spune că, în noaptea Sfântului Andrei, strigoii se iau la bătaie pe la hotare și răspântii, putând ataca și oamenii.
Se spune că usturoiul are puteri tămăduitoare, izbăvește de strigoi, ajută la drum lung și la negustorie.
- Practicile tradiționale care s-au păstrat, de ziua Sfântului Andrei, sunt cele de divinație. Fetele caută să-și afle ursitul, uitându-se goale în fântâni, în oglindă ori într-o cană cu apă în care se pune un inel cununat sau mâncând o turtă sărată și crezând că își vor visa ursitul venind să le aducă apă.
- O altă datină păstrată în zilele noastre este aceea de a pune grâu la încolțit de Sfântul Andrei, crezând că, așa cum va arăta grâul la Crăciun, așa va fi recolta din anul ce urmează.
Bibliografie selectivă:
Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, București, Editura Paideia, 2009. Material documentar și foto: Liviu Olteanu
