Nașterea Domnului, numită popular „Crăciun”, este prăznuită pe 25 decembrie. Este sărbătoarea întrupării Fiului lui Dumnezeu. Echipa ziarului Agricol.Ro vă dorește sărbători îmbelșugate și multă sănătate

1068

.

Menționăm că multe din sărbătorile păgâne au fost înlocuite de cele creștine. Pentru fixarea zilei de 25 decembrie ca sărbătoare a Nașterii Domnului s-a răspuns ca prin această sărbătoare se dorea înlăturarea mitraismului. Sărbătoarea centrală mitraică era strâns legată de solstițiul de iarnă (22-23 decembrie) fiind privită ca ziua de naștere a zeului Soare. Este momentul în care zilele încep să crească, iar nopțile să scadă. Astfel, ziua de naștere a zeului Mitra, introdusă la Roma de împăratul Aurelian, în anul 274, a fost înlocuită cu ziua de naștere a Mântuitorului.

„Dacă începutul lui decembrie a fost geros, tot așa va fi zece săptămâni. Dacă va ninge în Undrea, va ploua mult în Cireșar.”Ziua de Ajun, 24 decembrie, este cunoscută ca zi de post aspru. În trecut, femeile mâncau numai seara prune uscate sau poame fierte. Se făcea şi un dulcetradiţional, numit „scutecele lui Iisus” sau „pelincile Maicii Domnului”, din turte subţiri, coapte pe plită şi umplute cu sămânţă de cânepă zdrobită. Şi astăzi, gospodinele din Moldova prepară „pelincile” cu nucă măcinată amestecată cu zahăr.


Când se mătură, seara, gunoiul nu se dă afară, pentru ca oamenii să nu aibă supărări şi pagube la vite. Coşurile se curăţă (sau – cum se spune în Bucovina -„se mătură”) şi funinginea se aruncă în vie, ca să încarce via cu struguri. Găinilor li se dădea să mănânce din sită, ca să ouă mult. Dimineaţa acestei zile marchează debutul obiceiurilor de Crăciun. Acum cete de copii umblă cu colinda din casă-n casă. Obiceiul se mai numea Moş Ajunul, Bună dimineata. Colindişul sau Bună dimineața la Moş Ajun. În unele locuri (Oltenia, Transilvania) colindătorii se numeau piterei sau pitărăi şi erau conduşi de un vătaf. Datina era ca, atunci când intrau în casă, să scormonească focul din vatră.


În calendarul actual al românilor, sărbătoarea are un caracter creştin, fiincelebrată atât prin participarea la slujbele bisericeşti, cât şi prin practicarea unor obiceiuri populare. Cel mai cunoscut dintre acestea este colindatul. Obiceiul se practică în Ajunul Crăciunului, seara, până în dimineaţa zilei deCrăciun. Dar există şi locuri unde se colindă în două sau în toate cele trei zile alesărbătorii. În alte locuri din Muntenia, Moldova şi Transilvania de Răsărit, se colindă şi la Anul Nou. În fine, termenul de colindă s-a extins şi asupra obiceiuluipracticat de Iordan, Florii sau chiar de Paşti, în ultima vreme. Şi totuşi, româniiconsideră tradiţională numai colinda de Crăciun.