Ziua Mondială a Meteorologiei. Modernizarea infrastructurii meteorologice – Proiectul european Poim și Inframeteo

În fiecare an, pe data de 23 martie, se sărbatorește Ziua Mondială a Meteorologiei, care marchează intrarea în vigoare în anul 1950 a Convenției privind crearea Organizației Meteorologice Mondiale, subliniind totodată contribuția capital adusă de Serviciile Naționale de Meteorologie și Hidrologie la siguranţa și bunăstarea populației.  Pe  întreg  globul  această  zi  se  sărbatorește  prin  organizarea  de  activități specifice, temele alese ilustrând înca o dată probleme de actualitate referitoare la vreme, climă si apă.

Tema aleasă anul acesta pentru ziua mondială a meteorologiei, “Avertizare timpurie și acțiune timpurie: Informații hidrometeorologice și climatice pentru reducerea riscului de dezastre”, reflectă obiectivele fundamentale ale Organizației Meteorologice Mondiale și rolul esențial pe care îl joacă Serviciile Naționale de Meteorologie și Hidrologie în supravegherea sistemului terestru, prin difuzarea zilnică de prognoze meteorologice și furnizarea către factorii decidenţi a opiniilor privind variabilitatea climatică și schimbările climatice. Statele membre ale Organizației Meteorologice Mondiale susțin astfel activitățile destinate protecției vieții și bunurilor împotriva fenomenelor meteorologice extreme/periculoase și dezvoltării pe termen lung a capacității populației de adaptare la schimbările climatice.

Sub egida acestei teme, sunt sărbătorite marile realizari ale serviciilor meteorologice si hidrologice naţionale în domeniul îmbunătăţirii sistemelor de avertizare timpurie. De asemenea, sărbătorirea Zilei Mondiale a Meteorologiei din acest an scoate în evidenţă activitatea foarte importantă a comunităţii care activează în domeniul reducerii riscurilor implicate de dezastre, activitate menită sa convertească avertizările timpurii în acţiuni imediate.

Totuşi, trebuie să fim vigilenți. Ne confruntăm cu numeroase provocări, mai ales în ceea ce priveşte atingerea obiectivului ca avertizările timpurii să ajungă la cunoştinţa celor mai

vulnerabili dintre noi, care au cea mai mare nevoie de aceste avertizări, în cele mai îndepărtate locuri.

Schimbările climatice sunt deja vizibile, prin manifestări de vreme extremă din ce în ce mai numeroase, peste tot în lume. Vedem că se produc valuri de căldură, secete şi incendii de pădure din ce în ce mai intense. În atmosferă există mai mulţi vapori de apă, care  produc  precipitaţii  extreme,  consecinţa  fiind  inundaţiile  devastatoare.  Încălzirea oceanului alimentează furtuni tropicale din ce în ce mai puternice, iar creşterea nivelului mărilor şi oceanelor amplifică impactul.

Ne aşteptăm ca acest curs negativ să continue. Concentraţiile gazelor cu efect de seră se află la niveluri record, ceea ce va duce la o continuă manifestare a schimbărilor climatice timp de decenii de acum înainte, precum şi la topirea gheţarilor şi la creşterea nivelului mărilor şi oceanelor timp de sute de ani în viitor.

În afară de diminuarea schimbărilor climatice, adaptarea la acestea reprezintă o prioritate absolută, iar sistemele de avertizare timpurie constituie o metodă foarte importantă în direcţia adaptării.

Supercomputerele, sateliţii şi progresele ştiinţifice au îmbunătăţit în foarte mare măsură acurateţea prognozelor noastre. Alertele trimise prin reţelele de telefonie mobilă şi aplicaţiile dedicate meteorologiei pot ajunge chiar şi în cele mai izolate locuri.

OMM promovează prognozele bazate pe impact, pe ceea ce va genera starea vremii, în funcţie de evoluţia ei. Toate acestea sunt necesare pentru a îmbunătăţi starea de pregătire şi acţiunile timpurii ale diferitelor grupuri de utilizatori şi de clienţi care sunt dependente de vreme.

O mai bună coordonare între serviciile meteorologice și hidrologice naționale, autoritățile care se ocupă de gestionarea dezastrelor și agențiile de dezvoltare este fundamentală pentru ca prevenţia, pregătirea şi răspunsul să aibă o calitate superioară.

In concluzie, a fi pregătit și a avea capacitatea de a acționa la momentul potrivit, la locul potrivit, poate salva multe vieți și poate proteja mijloacele de trai ale comunităților de pretutindeni, atât acum, cât și în viitor.

Prioritatea zero a OMM este protejarea vieţii şi a bunurilor oamenilor împotriva extremelor meteorologice, climatice şi hidrologice. În fiecare minut, în fiecare zi a anului.

Anul trecut, OMM a publicat un raport statistic asupra dezastrelor din ultimii 50 de ani. Acest raport a cuprins mai mult de 11 000 de dezastre legate de fenomene meteorologice, climatice şi hidrologice severe, produse într-un ritm de aproape unul pe zi. Astfel, s-a înregistrat un număr de două milioane de decese, adică, în medie, 115 pe zi. Numărul de dezastre a crescut de cinci ori în ultimii 50 de ani, iar costurile economice au explodat.

Totuşi, vestea bună este că numărul victimelor este într-o continuă scădere, iar scăderea este foarte semnificativă. Suntem mai pricepuţi ca oricând în trecut să salvăm vieţi.

Supercomputerele, sateliţii şi progresele ştiinţifice au îmbunătăţit în foarte mare măsură acurateţea prognozelor noastre. Alertele trimise prin reţelele de telefonie mobilă şi aplicaţiile dedicate meteorologiei pot ajunge chiar şi în cele mai izolate locuri. Sistemul Global de Alertă Multi-Hazard (GMAS) al OMM încearcă să fie la înălţimea provocărilor, oferind o disponibilitate mai mare a avertizărilor şi informaţiilor oficiale transmise de către Centrul pentru Informaţii despre Vremea Severă al OMM şi sprijinind acţiunile timpurii.

GMAS încearcă să valorifice şi să îmbunătăţească sistemele naţionale de avertizare  timpurie  pentru  alertarea  autorităţilor,  să  îmbunătăţească  pregătirea,  să crească investiţiile şi să amplifice cooperarea trans-frontalieră. GMAS cuprinde aşa- numitul Protocol Comun de Alertare – avertizări automatizate şi standardizate care vizează toate tipurile de hazarde, intenţia fiind ca acestea să poată fi utilizate de către întreaga mass-media, care să comunice elemente cheie cum sunt: Ce este aceasta? Unde se întâmplă? Cât de curând se întâmplă? Cât de gravă este situaţia? Ce ar trebui să facă oamenii?

Experienţa demonstrează că simbolurile de avertizare directe şi codurile de culoare (de ex. roşu, portocaliu, verde) sunt foarte eficiente. Urmând această logică, cicloanele tropicale şi furtunile primesc nume din motive de siguranţă publică, nu pentru amuzament.

Având în vedere creșterea semnificativă a frecvenței fenomenelor meteorologice extreme, cu manifestare scurtă în timp și caracter local, și necesitatea alertării populației cu privire la producerea acestora, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin Administrația Națională de Meteorologie contribuie la optimizarea transmiterii avertizărilor către populație prin sistemul RO-ALERT încă din luna mai 2019, când s-a implementat o legătură de comunicații directe între structurile operaționale cu activitate permanentă din cadrul DSU-IGSU-ANM. ANM împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) au făcut demersuri pentru interconectarea sistemului RO-ALERT cu sistemul SAM (Sistem Avertizări Meteo) din administrarea ANM, conform cerințelor tehnice și de securitate cibernetică furnizate de STS, în scopul transmiterii automate a avertizărilor de vreme severă imediată în formatul CAP (Common Alerting Protocol) specific standardelor de alertare a populației EUALERT.

În acord cu standardele și cerințele OMM, Administrația Națională de Meteorologie, prin CNPM, respective Centrele Meteorologice Regionale face eforturi pentru informarea și avertizarea timpurie a populației cu privire la fenomenele meteorologice severe, la adaptarea la schimbările climatice precum și la salvarea de vieți omenești. Concludente în acest sens sunt graficele din figura de mai jos, unde se poate observa o tendință de creștere în ultimii ani a numărului avertizărilor generale emise de către Centrul Național de  Prognoze  Meteorologice  și  transmise  mai  departe  în  fluxul  operațional  de  către Centrul Meteorologic Regional Oltenia. Aceasta înseamnă că ne facem treaba din ce în ce  mai  bine,  sau  “Suntem  mai  pricepuţi  ca  oricând  în  trecut  să  salvăm  vieţi”,  ca  sa-l cităm pe PETTERI TAALAS, Secretarul General al OMM, în cuvântul său cu ocazia zilei mondiale a meteorologiei 2022.

OMM promovează prognozele bazate pe impact, pe ceea ce va genera starea vremii, în funcţie de evoluţia ei. Toate acestea sunt necesare pentru a îmbunătăţi starea de pregătire şi acţiunile timpurii ale diferitelor grupuri de utilizatori şi de clienţi care sunt dependente de vreme.

Avertizările timpurii funcţionează. Acestea trebuie să fie accesibile pentru toată lumea şi să ducă la întreprinderea de acţiuni timpurii.

O  mai  bună  coordonare  între  serviciile  meteorologice  și  hidrologice  naționale, autoritățile care se ocupă de gestionarea dezastrelor și agențiile de dezvoltare este fundamentală pentru ca prevenţia, pregătirea şi răspunsul să aibă o calitate superioară.

PROIECTUL EUROPEAN POIM

Proiectul Poim are ca obiective generale îmbunătăţirea sistemului naţional de monitorizare şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecţiei vieţii şi a bunurilor materiale.

Obiective specifice:

• Optimizarea detecţiei şi monitorizării sistemelor noroase atmosferice prin îmbunătăţirea performanţelor tehnice a 3 radare meteorologice;
• Ȋmbunătăţirea comunicării în cadrul reţelei meteorologice prin upgrade-ul unui număr de 45 de staţii meteorologice automate din cadrul reţelei naţionale de staţii meteorologice automate;
• Ȋmbunătăţirea modalităţii de gestionare a datelor prin implementarea unui sistem CDMS modernizat, folosind standarde de reprezentare geospaţială;
• Creşterea calităţii activităţilor operaţionale, de prognoză şi avertizare a fenomenelor meteorologice de vreme severă prin modernizarea sistemelor de vizualizare-diseminare, comunicaţii şi securitate;
• Optimizarea prognozelor de scurtă şi foarte scurtă durată prin modernizarea sistemului de asimilare de date si a aplicaţiilor operaţionale în prognoza de tip nowcasting.

Radarul meteorologic – reprezintă un instrument de teledetecție activ, ce emite unde electromagnetice în atmosfera și apoi recepționează puterea radiației electromagnetice retro împrăștiată de particulele de precipitații din nori.

Stația meteorologică – este locul ales ca reprezentetiv pentru zona dată în care se amplasează aparatura meteorologică și se efectuează observații și măsuratori asupra elementelor și fenomenelor meteorologice.

Rezultate preconizate

Prin dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecţiei vieţii şi a bunurilor materiale, obiectiv propus prin proiectul de faţă, întreaga populaţie a României va beneficia de un sistem modernizat de monitorizare şi prevenţie a precipitaţiilor abundente generatoare de viituri locale şi inundaţii. Totodată, autorităţile centrale şi locale cu rol în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă vor putea lua în timp util măsurile care se impun în baza informaţiilor furnizate de sistemul de prognoză şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase, inclusiv precipitaţiile abundente generatoare de viituri rapide sau inundaţii la nivel regional/local.

Componentele proiectului

• Modernizarea reţelei radar (3 radare în banda S) şi upgrade-ul aplicaţiilor specializate, inclusiv serverele pentru procesarea datelor;
• Upgrade-ul reţelei actuale de staţii meteorologice automate;
• Modernizarea sistemului de telecomunicaţii şi vizualizare a produselor meteorologice de prognoză şi avertizare de fenomene meteo periculoase;
• Modernizarea sistemului de gestionare a datelor climatice (Climate Data Management System – CDMS) folosind standarde de reprezentare geospaţială;
• Modernizarea sistemului de asimilare de date si a aplicaţiilor operaţionale în prognoza de scurtă şi foarte scurtă durată (nowcasting).

Ȋn cadrul acestui proiect are loc retehnologizarea unei părţi a reţelei de staţii meteorologice a CMR Oltenia, în anul 2015 staţiile meteo clasice Apa Neagră, Băileşti şi Petroşani devin staţii meteo automate cu personal utilizând aplicaţia MeteoApp, iar din 2019 staţiile meteo judeţene Craiova, Drobeta Turnu Severin, Râmnicu Vâlcea, Slatina, Târgu Jiu trec de la utilizarea aplicaţiei Simin Concole la aplicaţia MeteoApp.

Dotarea stațiilor meteorologice cu aparatură automată, va asigura creşterea fiabilităţii şi preciziei măsurătorilor, omogenitatea datelor între reţelele de meteorologice datorită folosirii tehnicilor standardizate de măsurare, transmiterea cu frecvenţă mare a datelor meteorologice cât și satisfacerea tendinţelor şi cerinţelor noi apărute pentru observaţiile meteorologice.

PROIECTUL EUROPEAN INFRAMETEO

Proiectul INFRAMETEO continuă dezvoltarea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale prin implementarea următoarelor obiective specifice:

• Modernizarea rețelei de radare meteorologice (7 radare meteorologice Doppler, dual-polarimetrice, în bandă S);
• Modernizarea rețelei de detecție a fulgerelor;
• Modernizarea infrastructurii de comunicații și îmbunătățirea performanțelor sistemului informatic al Administrației Naționale de Meteorologie;
• Extinderea modernizării rețelei naționale de stații meteorologice automate;
• Sistem de recepție, prelucrare, vizualizare, arhivare și diseminare a datelor de la sateliții meteorologici și de supraveghere a atmosferei;
• Sistem de recepție, prelucrare, arhivare și diseminare a datelor de la sateliții Copernicus Sentinel-1, Sentinel-2, Sentinel-3 și Sentinel-5P de tip capabil să asigure înregistrări ale zonelor afectate de dezastre sau situații de criză pe teritoriul național;
• Înființarea Centrului Agrometeorologic pentru Regiunea VI-Europa din cadrul OMM, va contribui la determinarea impactului vremii și climei asupra sistemelor agricole existente și viitoare, precum și acțiunile necesare pentru asigurarea sustenabilității pe termen lung a sistemelor agricole în cadrul RA VI Europa.

Centrul va oferi țărilor europene date și informații agrometeorologice relevante, cum ar fi umiditatea solului și fenologia plantelor, buletine și produse / servicii agrometeorologice, precum și activități suport de formare profesională.

Proiectul vizează următoarele obiective de investiții:

• Obiectiv 1: Modernizarea rețelei de radare (achiziție 7 radare și construcție turnuri radare);
• Obiectiv 2: Modernizarea reţelei de detecţie a fulgerelor. Acest obiectiv propune achiziția de senzori, sisteme de procesare a datelor și software dedicate, care vor fi distribuite pe terenurile staţiilor meteorologice aflate în proprietatea ANM: în următoarele locaţii/amplasamente: Tulcea, Adamclisi, Iași, Târgu Ocna, Buzău, Giurgiu, Suceava, Fundata, Caracal, Batoș, Polovragi, Sighetu Marmației, Bozovici, Săcueni, Arad și Roșia Montană.
• Obiectiv 3: Modernizarea infrastructurii de comunicare și îmbunătățirea performanței sistemului informatic al Administrației Naționale de Meteorologie (modernizare elemente hardware și software) – echipamentele vor fi montate în cadrul Centrul Național de Prognoză Meteorologică din cadrul ANM București-Băneasa și Centrelor Meteorologice Regionale.
• Obiectiv 4: Extinderea modernizării rețelei naționale de stații meteorologice automate, include următoarele investiții:

1. 80 de staţii automate autonome care includ traductori de temperatura aerului, umezeala relativă a aerului, vântul, presiunea atmosferică, precipitații atmosferice, radiația solară, temperatura solului la suprafață și în adâncime;
2. 156 de sisteme pentru vizualizarea și determinarea genului norilor și a fenomenelor meteorologice asociate;
3. 140 de traductori pentru vizibilitate orizontală și timp prezent;
4. 120 de sisteme pentru măsurarea stratului de zăpadă;
5. 16 ceilometre;
6. 66 sisteme portabile de măsurare a umidității solului;
7. 4 sisteme profesionale integrate fixe măsurare umiditate: 2 la CMR Oltenia – Caracal, 2 la CMR Dobrogea – Călărași;
8. Lucrări de amenajare a infrastructurii actuale din platformele meteorologice supuse retehnologizării în vederea instalării echipamentelor meteorologice specializate: ceilometre, pluviometre cu încălzire, traductorii pentru grosimea stratului de zăpadă, sisteme pentru vizualizarea și determinarea genului norilor și a fenomenelor meteorologice associate.

• Obiectiv 5: Sistem de recepție, prelucrare, vizualizare, arhivare și diseminare a datelor de la sateliții meteorologici și de supraveghere a atmosferei (1 antenă satelit, ce va fi instalată pe platformă betonată construită prin proiect).
• Obiectiv 6: Sistem de recepție, prelucrare, arhivare și diseminare a datelor de la sateliții Copernicus Sentinel-1, Sentinel-2, Sentinel-3 și Sentinel-5P de tip capabil să asigure înregistrări ale zonelor afectate de dezastre sau situații de criză pe teritoriul national.
• Obiectiv 7: Înființarea Centrului Agrometeorologic pentru Regiunea VI-Europa din cadrul Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) – include Construcția clădirii Centrului Agrometeorologic pentru Regiunea VI- Europa din cadrul OMM și echipamente pentru dotarea IT data center pentru Centrul Agrometeorologic European.

Obiectivele de investiții propuse se vor fi realiza pe amplasamentele stațiilor meteorologice/centrelor meteorologice existente, pe terenuri proprietatea Statului Român aflate în administrarea Administrației Naționale de Meteorologie.

REGIUNEA OLTENIA

Teritoriul monitorizat din punct de vedere meteorologic, de Centrul Meteorologic Regional Oltenia este așezat în partea de sud- vest a țării și cuprinde județele: Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Dolj, Olt, o mică parte din județul Caraș-Severin până la valea râului Cerna, iar în nord, o mică patre din județul Hunedoara, respectiv Valea Jiului (Municipiul Petroșani-Stația meteorologică Petroșani) până la culmile Carpaților (Varful Parângul Mare – Stația meteorologică Parâng).

Reţeaua meteorologică a CMR Oltenia este formata din 21 staţii (15 automate cu personal şi 6 staţii complet automatizate fară personal), dintre care: 6 staţii complet automatizate fară personal cu programul standard complet de observaţii şi măsurători 24 din 24 de ore, 6 staţii ce realizează programul standard complet de observaţii şi măsuratori 24 din 24 de ore, 3 staţii meteorologice cu program redus 20 ore/zi, 4 staţii meteorologice cu program redus 15 ore/zi, 2 staţii meteorologice cu program redus 10 ore/zi şi 7 posturi pluviometrice care efectuează observaţii şi masuratori pluviometrice zilnice, decadale şi excepţionale.

În prezent CMR Oltenia funcţionează :

• 15 staţii meteorologice automate cu personal: S.M.J. Craiova, S.M.Calafat, S.M. Băileşti ,S.M. Bechet, S.M.J. Tg. Jiu, S.M. Apa Neagră, S.M. Polovragi, S.M. Tg. Logreşti, S.M.J. Dr. Tr. Severin, S.M.J. Slatina, S.M. Caracal, S.M.J. Rm. Vâlcea, S.M. Drăgăşani, S.M. Parâng, S.M. Petroşani; Staţiile meteorologice S.M. Parâng şi S.M. Petroşani ce fac parte din judeţul Hunedoara sunt administrate în prezent de C.M.R. Oltenia.
• 6 staţii meteorologice automate autonome fără personal: S.M. Bâcleş, S.M. Rânca, S.M. Straja, S.M. Voineasa, S.M. Obârşia. Lotrului, S.M. Horezu 1550;
• 7 posturi pluviometrice: Balta, Cetate, Drăgănești Olt, Mătăsari, Melinești, Segarcea, Zătreni.

Sărbătorirea an de an a Zilei Mondiale a Metorologiei este un bun prilej de a face mai bine cunoscută şi mai apreciată activitatea Serviciilor Meteorologice şi Hidrologice Naţionale de către publicul larg din întreaga lume. În acest context, misiunea primordială a acestora este asigurarea siguranței și bunăstării societății, prin elaborarea și furnizarea de servicii meteorologice și hidrologice pentru protecția vieții și a bunurilor, în fața dezastrelor de natură meteorologică, climatologică și hidrologică.

Starea vremii constituie o condiţie de viată şi o resursă de mediu. Ȋn consecinţă, într-o formă sau alta, meteorologia a fost şi rămâne o parte universală şi permanentă a realităţii.