“53 de localități din Dolj au fost afectate de pesta porcina africana”- directorul DSVSA Dolj- dr. Andrei Butaru

1458

Începând din luna iunie, virusul pestei porcine africane a afectat până acum 53 de localități din județul Dolj. Porcii mistreți sunt principalii purtători ai virusului extrem de rezistent. Până la acest moment nu a fost descoperit vreun vaccin sau vreun tratament împotriva acestuia, iar singura metodă de prevenție este reducerea sursei. Directorul Direcției Sanitare Veterinare şi pentru Siguranța Alimentelor Dolj, dr. Andrei Butaru, ne spune care sunt motivele declanşării şi extindenderii focarelor de pestă porcină africană în județul Dolj.

„Începând din luna iunie, pe teritoriul județului Dolj, evoluează la cote înalte pesta porcină africană. Pesta porcină a început cu un focar, depistat în comuna Teasc, apoi a afectat Valea Dunării, mai ales în momentul în care a început  recoltarea păioaselor. În lanurile de grâu, au fost găsiti primii mistreți morți. Aceștia reprezintă principala sursă de pestă porcină africană si, din păcate, este aproape imposibil să avem un control asupra circulației acestora.”, ne informează dr. Andrei Butaru, directorul DSVSA Dolj

Cum ajunge pestă porcină de la porcul mistreț în gospodăriile oamenilor?

„Virusul pestei porcine africane este un virus foarte rezistent. Deși afectează doar porcii, acesta poate fi purtat și de către oameni, pe încălțămintea sau îmbrăcămintea acestora, dacă merg în zonele în care își are habitatul porcul mistreț. Aşadar, omul este un vehicul foarte important al acestui virus.

Virusul pestei porcine africane a explodat în perioada în care au fost recoltate păioasele deoarece utilajele care au intrat în câmp au găsit cadavre de mistreți aflat în diferite stadii de putrefacție. Acestea s-au amestecat automat cu grâul pe care unii l-au recoltat fie pentru că nu şi- au dat seama, fie pentru că au tratat cu indiferență, iar în aceste condiții au reușit să contamineze și localitățile în care grâul respectiv a ajuns.

De asemenea, sunt anumite cantoane în care porcii sunt crescuți în libertate, iar aici apare problema porcilor care se împerechează cu mistreții. Acest lucru se întâmplă în Lunca Dunării. Împreună cu primarii care aveau cantoane în acea zonă am recurs la uciderea preventivă a porcilor deoarece și în zona Cârna și în zona pisculeț se găseau astfel de cantoane de porci.”, spune dr. Andrei Butaru, directorul DSVSA Dolj

„Oamenii au fost foarte supărați, a fost o adevărată revoltă”

„Impactul asupra populației a fost unul foarte puternic deoarece omului i s-a luat animalul pe care la crescut în mod tradițional. Însă nu aici au fost problemele cele mai mari. Problemele au fost create de oamenii care au crescut porcii în mod haotic și care comercializa în mod ilicit, adică cei care aveau peste 30-40 de porci pe care îi creșteau în aer liber.

A fost foarte greu să depistăm porcii afectați  pentru că, în momentul în care animalul este afectat de boală, acesta caută locuri mai umbroase deoarece debutul se face cu febră mare, de peste 42 de grade. Acesta nu mai vine la turma și se duce undeva în tufișuri și acolo moare reprezentând o sursă foarte mare de virus, deoarece acolo mai apar și păsări necrofage și animale carnivore, precum șacali sau vulpi, ce contribuie la transmiterea virusului.”, afirmă dr. Andrei Butaru

Uciderea animalelor posibil afectate- singura metodă de prevenție

„Pestă porcină africană este foarte greu de controlat. Singura variantă este să reducem posibila sursă pentru că, din păcate, nu există nici vaccin, nici metodă de combatere și nici vreun tratament împotriva bolii, Iar atunci trebuie să avem cât mai puține animale receptive la boală. Acest lucru presupune uciderea preventivă a porcilor, metodă ce apare și în manualul operațional al pestei porcine africane. Astfel sunt ucise și animalele sănătoase, tocmai pentru a dispărea potențialul suport al virusului. Fără suport, acesta nu se mai poate extinde. Este o măsură agreată de toti. Proprietarii porcilor sacrificați au fost despăgubiți. Lucrăm în continuare la dosare, avem peste 1.000 de dosare la nivelul județului Dolj. Au fost afectate până acum 52 de localități şi am stins focarele existentre în 27 dintre acestea.”, a mai adăugat dr. Andrei Butaru, directorul DSVSA Dolj

Cum se acționează?

„În momentul în care avem semnale și oamenii anunță medicul din zonă, acesta se duce, analizează situația şi recoltează probe. Dacă nu sunt animale moarte, se pune un diagnostic şi confirmăm printr-un buletin de analize care este emis de Laboratorul Național de Referință, apoi declarăm oficial boala. Peste tot în lume în locurile în care boala nu mai există sa făcut prin măsuri drastice de ucidere și prin dispariția porcului din gospodăriile populatiei.”, a mai adăugat dr. Andrei Butaru, directorul DSVSA Dolj