Mai este foarte puțin până ce Crăciunul sosește, iar în fiecare casă miroase a sărbătoare. Prima tradiție de la care oltenii nu fac rabat este Ignatul, ziua în care gospodarii taie porcul și încep pregătirea bucatelor de sărbători, conform tradiției populare. În satele din Oltenia, oamenii încă mai respectă datinile strămoșești și sacrifică porcul așa cum se făcea odinioară, la foc de paie.
Totul începe dimineața, când porcul este sacrificat la cântatul cocoșului, pentru ca ziua întreagă să rămână preparării bunătăților din carne. Sunt nelipsite ceșcuțele de țuică, care să anime atmosfera. Sunt rețete și secrete din bătrâni, dar care nu și-au pierdut farmecul la olteni. În gospodăria lui nea Ion Trușcă din Melinești, porcul este sacrificat așa cum făceau și străbunii. “Ne trezim cu noaptea în cap, să avem timp de toate cele trebuincioase. E multă muncă la tăierea porcului, nu sacrificăm unul, mergem și la vecini și ne ajutăm. Facem așa cum am învățat de la părinții, din moși-strămoși”, a spus acesta. După ce este tăiat, începe pârlirea porcului, numai cu paie de grâu, acesta este secretul pentru ca șoriciul să fie gustos. Există și o tradiție după ce porcul este bine pârlit, și anume, cel care îl sacrifică nu are voie să îl tămâie, în schimb poate face semnul crucii, ca respect pentru tradiție. Doar femeile sunt cele care pot tămâia porcul, în semn de mulțumire pentru Dumnezeu că au primit roade, că sunt sănătoși și că mai pot crește și la anul porc în gospodărie. Se dă puțină sare pe semnul crucii făcut la ceafa porcului și se pot apuca de treabă.
După ce porcul a fost tranșat, gospodinele încep să pregătească pomana porcului, dar și preparatele pentru sărbători. Spre exemplu, la cârnați se folosește toată carnea de pe coaste, și grăsime și carne, când se desface porcul pe burtă, se adună și de acolo și dacă se doresc niște cârnați mai slabi, mai ia și din pulpa porcului. Rețeta este tradițional oltenească și pe lângă carne, gospodinele adaugă sare, usturoi, piper și boia. Astfel, pe masa de Craciun vor fi caltaboşi, cârnaţi, jumări şi multe alte delicatese preparate din porcii tăiaţi de Ignat.
Tăierea porcului este doar una dintre tradiții. Oltenia abundă de obiceiuri în decembrie, ultima lună din an, iar mare parte dintre acestea sunt legate de atragerea bunăstării în gospodărie. Nu există Crăciun fără cozonaci pufoși și plini de nucă sau rahat. În fiecare an, gospodinele din Giurgița fac cozonac pufos tradițional, după o rețetă moștenită din familie sau preluată. Un aluat de cozonac strașnic se face cu 10 gălbenușuri, mult zahăr și unt din care ies doi cozonaci babani foarte pufoși și gustoși. “Sunt și superstiții legate de frământarea cozonacilor. Multe gospodine se sperie de retețele tradiționale de cozonac care presupun frământare îndelungată și multe secrete ale cozonacului. Se spune că nu trebuie sa vorbești tare lângă cozonac sau să nu tropăi, ca să crească frumos aluatul.
Un cozonac se face dintr-un aluat dospit îmbogățit cu zahăr, lapte, grăsime și arome. Rețeta de cozonac pufos cu nucă este pe gustul celor care apreciază cozonacul dulce. Untul și cele 10 gălbenușuri fac aluatul extrem de gustos și de aromat, acesta este secretul!”, ne-a povestit Emilia Angheluț din Giurgița.
Dacă masa este pregătită, să vină colindătorii. În satele din Oltenia, în seara de Ajun, pentru a atrage bunăstarea în gospodărie, se ung adăposturile animalelor, iar vitelor li se pun între coarne căței de usturoi. De asemenea, există convingerea că în dimineața Crăciunului este bine ca membrii familiei să se spele pe față cu apă curgătoare, în care este așezată o monedă de argint, pentru fi feriți de boli tot anul. Câte bordeie, atâtea obiceie, dar tradiția rămâne tradiție! Echipa Ziarului Agricol vă dorește sărbători îmbelșugate și un Crăciun fericit!
